Dragon Age: Origins la final
N-o să mai intru acum în amănunte, am spus destule despre joc în articolele anterioare, tot ce vreau să spun acum e că jocul a fost fantastic, ceva ce va rămâne în memorie şi nu se va şterge prea uşor de acolo – feeling-ul de final a fost epic, emoţionant şi cred că e singurul joc care se termină cu sacrificiul suprem, în care eroul moare pentru ca binele să izbândească . Sigur – n-am explorat toate posibilităţile jocului nici pe departe, nici n-am achiziţionat toate spell-urile şi skill-urile posibile şi nici n-am făcut toate quest-urile secundare, dar asta nu m-a împiedicat să-l savurez la maxim şi să apreciez povestea care i-a stat la bază, poveste cu nenumărate posibilităţi de alegere . Într-un cuvânt un joc excelent, un joc fără doar şi poate de nota 10 .
Bayonetta Trailer 3
De data asta un trailer cu ceva gameplay care mă face să jinduiesc .
Serious Sam HD: The First Encounter Trailer
Ce mai m-am jucat eu pe jocul ăsta şi cât de mult mi-a plăcut ! Acum are haine noi în sensul că vine cu un motoraş grafic îmbunătăţit bazat pe Serious Engine 3 şi cu distracţia aferentă bineînţeles .
Dragon Age: Origins continuare 3
Nu-mi vine să cred că dobitocul ăla de Zevran m-a trădat şi cât m-am chinuit cu el să-l cresc şi să-i dezvolt abilităţile – am fost nevoit să-l omor, dar din păcate nu mai am pe nimeni acum care să se priceapă să deschidă cufere – asta e ! În altă ordine de idei m-am decis să mă predau la un moment dat ca să văd cum se schimbă cursul poveştii, dar n-am avut răbdare să stau mult în închisoare şi ca atare am evadat şi mi-am reluat parcursul glorios . Am impresia că jocul se apropie de final şi nu prea ştiu ce alegeri să fac – pe cine să susţin pentru a ajunge pe tron, pe cine să omor şi aşa mai departe – oricum jocul este excelent – te prinde şi orele trec fără să-ţi dai seama de curgerea timpului .
Dragon Age: Origins continuare 2
Am făcut rost de golem şi iarăşi am descoperit noi opţiuni şi tactici de combat şi astfel mi-am dat seama că mai am personaje nefolosite sau pe care le-am folosit doar la începutul jocului – fiecare are aptitudini diferite şi mi-a trebuit ceva vreme să-mi dau seama de asta – la început credeam că pe măsură ce avansezi poţi dobândi toate skill-urile necesare, dar nu-i aşa – fiecare personaj are un set de skill-uri proprii şi unele comune cu celelalte personaje – precum am mai spus complexitatea strategiilor cu care poţi aborda o luptă e fantastică – nici măcar nu poţi explora jumătate din posibilităţile oferite de joc . În altă ordine de idei pe măsură ce avansezi în joc faci tot mai multe alegeri dificile – unele semi-morale aş spune şi îmi pun iarăşi întrebarea pe care mi-am pus-o şi în primul articol pe tema asta – cum afectează acest lucru sfârşitul jocului oare ? Am mai aflat că pe măsură ce partenerii te dezaprobă tot mai mult în deciziile pe care le iei de-a lungul povestirii se poate ajunge ca in cele din urmă ei să te părăsească şi ca atare trebuie să le dăruieşti câte ceva – fiecare vrea altceva şi oricum, indiferent ce decizie iei nu îi poţi mulţumi pe toţi . O chestie care mă enervează oarecum este întreruperea unei călătorii pe hartă cu bătălii fără rost şi out of quest . Momentan însă m-am blocat pe podul cu dale mobile care trebuie activate de două ori – cred că am pierdut aproape o oră şi încă nu mi-am dat seama care este şmecheria (în timp ce puzzle-ul cu pisica a fost relativ uşor) .
Dragon Age: Origins continuare
Povesteam în articolul anterior despre complexitatea sistemului de combat şi depre niscaiva neajunsuri ale sale – între timp am mai avansat în joc, am făcut alte combinaţii şi am abordat alte tactici în luptă, iar rezultatele se văd cu ochiul liber – omuleţii se mişcă mult mai bine, îşi utilizează mai bine resursele şi per ansamblu mă pot declara mult mai mulţumit decât înainte de combat şi asta în pofida unor mici delay-uri şi stagnări în luptă . Cât despre alegeri nu poţi avea niciodată sentimentul că ai luat decizia corectă sau doar bună (exceptând cazurile evidente) – practic mereu ai un sentiment de părere de rău – oare ai omorât pe cine trebuie, oare ai cruţat întemeiat pe cineva şi aşa mai departe, dar tocmai ăsta constituie punctul forte al jocului şi ceea ce îmi place la el – îmi aminteşte de un alt joc excelent – The Witcher .
Jade Dynasty: Ascension Level 35
Jocul s-a updatat cu expansion pack-ul Ascension şi şi-a schimbat interfaţa – mai logică puţin şi mai stilată, şi grafica care era deja bună a fost îmbunătăţită, au reapărut quest-urile, dar level-up e la fel de greoi ca să nu zic superenervant, iar sistemul de quest-uri tot tâmpit e – te plimbi pe la trei inşi înainte şi înapoi ca să-ţi dea trei lulele de puncte la experienţă ! Am încercat să iau un quest mai serios – cel cu conjuratul, am rezistat până la jumătate şi apoi pa ! Păcat de toate aceste îmbunătăţiri şi de grafica superbă – level-up-ul e un coşmar – practic de mai bine 2 luni sunt la acelaşi nivel şi chiar n-am răbdare să stau 3 ore în el pentru un singur nivel (iar ca să stai degeaba în oraş pentru acel level-up greoi o zi întreagă chiar că nu merită) !
Perfect World International la început
Nu-i rău, combat-ul e rapid, grafica superbă (în special apa şi vegetaţia), însă personajul îşi cam pierde din când în când părul, iar la pagina principală în ciuda customizării nu are deloc – naşparliu bug . Poate o să-i acord mai multă atenţie în viitor .
Dragon Age: Origins pe la mijloc
M-am tot ţinut să scriu despre el de când l-am început, dar m-am luat cu altele şi am tot amânat momentul . Bun – să încep mai întâi cu sistemul de combat care este inovativ şi cooperant ca în puţine alte jocuri – partenerii chiar te ajută, poţi schimba tactica în luptă, poţi seta mulţi parametri şi practic aici combinaţiile sunt infinite în funcţie de specializările fiecăruia şi de spell-urile pe care le foloseşte . Cu toate acestea însă mai tot timpul dumnealor rămân în urmă şi trebuie să te tot opreşti şi să-i faci să se mişte, să te ajungă din urmă şi eventual să atace – uneori o fac exemplar, alteori stau şi se uită pe tavan – chiar şi personajul principal atacă uneori spectaculos, iar alteori parcă îi e şi lene să se mişte şi ca atare ai când un feeling "sângeros" în luptă ajutat şi de blood persistence, când ai impresia că personajul e de gumă şi aşteaptă cai verzi pe pereţi . În concluzie combatul e foarte interesant ca şi concept, nu i-am explorat încă toate combinaţiile posibile, dar în practică există un delay enervant cel mai adesea şi alte mici neajunsuri care fac luate împreună ca experienţa combativă să nu fie exploatată la maxim din punct de vedere al eficienţei şi feeling-ului . Grafica e bună şi ea, dar şi aici sunt câteva glitch-uri – personaje care intră în pereţi chiar la începutul jocului, trăsături faciale reuşite în cea mai mare parte (nu mai vorbesc de customizări), dar cam colţuroase pe alocuri şi cu unele îmbinări cam ciudate, iar ambientul nu mi se pare foarte detaliat – vegetaţie sumară, texturi repetitive, însă practic în altă parte stă tăria jocului şi nu prea ai timp să te concentrezi pe detaliile grafice . Şi acum, la final – povestea – foarte reuşită, imersivă şi ceea ce îmi place în mod deosebit, practic punctul forte al jocului după părerea mea – posibilitatea de a alege la fiecare cotitură a intrigii calea pe care să o urmezi şi trebuie să recunosc că am ezitat de multe ori în luarea deciziilor – am încercat să nu fiu nici prea îngăduitor , dar nici prea nemilos – sunt curios doar cum va influenţa asta finalul jocului (nu cred că l-aş mai relua efectuând alte alegeri, deşi este ispititor s-o fac); uneori mi-am dorit să revin asupra unor decizii, dar era deja prea târziu – practic chiar ai impresia că iei decizii morale, că faci alegeri de viaţă şi de moarte (nota 10 pentru această posibilitate). Mai sunt multe de spus, dar ajunge deocamdată .
lasă un comentariu