Prea putine lumini mai hotarasc la granitele vietii diferenta dintre aceasta si neantul ce se insinueaza lent si ademenitor in fiecare cotlon al clipei traite cu o semi-inocenta pe cale de a se risipi in fata unei luciditati aspre si invadatoare … la limita putem vorbi despre un schimb esential intre ceea ce este sau a fost pe deplin si ceea ce inca nu a luat fiinta si nici nu va lua altfel decat rapind-o celor ce sunt – a nu fi decat prin ceea ce este, dar nu deplin, ci cu o lumina imprumutata, furata si preschimbata in val amagitor ce se asterne peste un nimic infiorator – e locul in care tot ce a mai fost candva sau cumva valoros pentru o stare de fi isi pierde esenta devoaland-o neantului lacom si perfid, orice chip se destrama iremediabil si dureros lasand in urma dare de fiinta, presimtiri a ceea ce ar mai fi putut fi …





RSS - Posts
0 Răspunsuri to “La granitele vietii”